Stadionul Giulești – Valentin Stănescu

Începând cu a doua parte a anului 2018, Stadionul Giulești Valentin Stănescu va intra într-o amplă operațiune de reconstrucție, în cadrul programului de pregătire a arenelor bucureștene pentru Euro2020.
Rapidiștii vor beneficia de o arenă cotată la patru stele, la cele mai înalte standarde și care va putea găzdui inclusiv meciuri de Liga Campionilor.

Istoric

Rapid n-a beneficiat niciodată de o bază materială grozavă. S-a plimbat, ani de-a rândul, prin diferite cartiere ale Bucureştiului, pentru a găsi un loc unde să-şi dispute jocurile oficiale, dar mai ales unde să-şi desfăşoare antrenamentele. Chiar şi după construirea arenei de lângă Podul Grant, giuleştenii au migrat spre „Republicii”, spre fostul „23 August” (actuala «Arenă Naţională») ori chiar spre „Ghencea”!

Cu baza de pregătire s-a stat şi mai rău. A existat, vreme îndelungată, terenul de zgură pe care se află astăzi sala de jocuri sportive, loc pe care s-au antrenat şi seniorii, dar pe care au crescut şi copiii Giuleştiului. Abia după apariţia Bazei ProRapid (pe dispunerea fostului teren Tehnometal), în 1998, s-a rezolvat măcar problema echipei mari, juniorii rămânând totuși să se pregătească în condiții oricum improprii.

Stadionul FC Rapid Bucuresti Valentin Stanescu

Startul în Divizia A, pe „Romcomit”

Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de „Potcoava” Giuleştiului. Dar, până la apariţia acesteia, la şase ani de la debutul „alb-vişiniilor” în Divizia A, echipa s-a tot plimbat pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR Bucureşti a primit vizita marii echipe a Ripensiei, de care a trecut cu 3-2, în ciuda avantajului de două goluri luat până la pauză de timişoreni.
„Feroviarii” au jucat meciurile acelei prime ediţii a Diviziei Naţionale, cum se numea atunci principala competiţie internă, doar pe Romcomit. Au urmat însă şi alte mutări de domiciliu: „Ciocanul”, „Venus”, „Unirea Tricolor” şi „ONEF” (devenit mai târziu „Republicii”, un stadion superb, demolat de comunişti la mijlocul anilor ’80).

Începuturile „Giuleștiului”

Istoria „Giuleştiului” începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor consemna ştirea conform căreia „după exproprierea din Bulevard, CFR începe construirea unui teren pe Şoseaua Giuleşti”. Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1 iunie, iar suprafaţa de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime şi 65 m lăţime şi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai târziu, adică în mai 1935, acelaşi ziar menţiona că „se speră ca în toamnă CFR să joace pe Giuleşti, teren care va fi deocamdată doar împrejmuit”. Mai pe româneşte, încă nu se prevedea construcţia tribunelor. Un conducător ceferist, Costinescu, aprecia că „arena va fi o realitate. Planurile definitive au fost întocmite şi se pregăteşte rectificarea traseului unei linii ferate care împiedică începerea lucrărilor”.
Cu toate acestea, la sfârşitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria anunţa că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că „nu se poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei”! Câteva zile mai târziu, se acorda, în sfârşit, autorizaţia de construcţie. Iar în aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, acelaşi an, că va avea gazon şi va putea aduna 25.000 de spectatori. Se modificaseră puţin şi dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se avansa chiar şi o dată de inaugurare: 14 august 1936.
Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. „Potcoava”, proiectată şi construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociaţiei sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosinţă pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România. Botezul îl primise însă cu un an în urmă. Aici apucaseră să joace rapidiştii şi două partide din cadrul Cupei Europei Centrale, ambele încheiate cu victorii, 4-0 cu Ujpest Budapesta şi 2-1 cu Genoa.

Regele Mihai, la inaugurarea oficială

La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, Prinţul Mihai «Mare Voievod de Alba Iulia», Prinţul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalţi demnitari, personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, reprezentanţi străini, care asistaseră şi la serbarea naţională de pe 8 iunie 1939, şi neumeroşi delegaţi ai căilor ferate europene. Iată cum descria presa vremii desfăşurarea acelui moment istoric:
„Cadrul în care s-au desfăşurat serbările Ceferiadei a fost ales la Stadionul CFR din Bucureşti, situat pe Şoseaua Giuleşti. Stadionul şi Casa Culturală CFR sunt ridicate de Regia Autonomă CFR şi de Direcţiunea Generală pentru Ocrotirea şi Ajutorarea Personalului CFR, ele constituind sediul şi căminul Asociaţiei Culturale, musicale şi sportive a personalului CFR… Cele două construcţiuni sunt ridicate pe un teren liber de 5 hectare suprafaţă. Stadionul poate cuprinde 25.000 de spectatori pe locuri fixate, dar capacitatea lui poate fi sporită până la 32.000 de locuri… În ziua inaugurală de 10 iunie 1939, încă de la orele 6 întregul aparat al serviciului de circulaţie de la Prefectura Capitalei era răspândit pe Calea Griviţei. Ploaia căzută peste noapte a răcorit simţitor atmosfera, făcând-o plăcută. Grupuri compacte de vizitatori erau încolonate încă de la orele 7, trecând grăbite sub supravegherea ofiţerilor de poliţie şi a gardienilor în ţinută elegantă de vară, cu căştile lor colorate, caracteristice. Intrarea Podului Grant a fost decorată în mod special, iar întregul parcurs a fost o fâlfâire de drapele ce-şi scânteiau tricolorul în razele aurii ale soarelui. Pentru o metodică rânduire a miilor de vizitatori, intrarea în Stadion s-a făcut prin trei porţi special construite şi ornate, dintre care una aşa-zisă de onoare. Accesul la tribunele populare F şi G s-a făcut până la orele 8,30, prin poarta nr. 1, aşezată la capătul Podului Grant, iar pentru invitaţii la tribunele A, B şi C, prin Şoseaua Giuleşti până la orele 9,30. Difuzoare instalate în turnul stadionului au răspândit neîncetat melodii atractive pentru ca să treacă mai atractiv timpul vizitatorilor din tribunele populare care aşteptau de la o oră matinală începerea festivităţilor”.
La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare, iar sub tribune existau circa 60 de loje petru oficiali. «Potcoava» era considerată atunci „arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă” din ţară.

Nume mari ajunse pe bătrâna arenă

Giuleştiul avea să devină o părticică din însăşi istoria fotbalului românesc. Asociat cu numele unei echipe de legendă, stadionul a fost gazdă şi pentru echipa naţională, care a disputat aici opt jocuri consecutive pe teren propriu, între 1943 şi 1948. Mai târziu, avea să joace pe acest gazon şi echipa naţională de tineret. Paradoxal, Rapid a revenit în Giuleşti, pentru întâlnirile din cupele europene, abia în 1994, la un meci de Cupa UEFA cu FC La Valletta. Lângă Podul Grant au ajuns să joace apoi FC Liverpool, Paris Saint-Germain, Feyenoord Rotterdam, PAOK Salonic, Hertha Berlin, SV Hamburg, FC Nürnberg sau VfL Wolfsburg. Tot la o confruntare internaţională, cea cu nemţii de la Karlsruhe, în 1996, aveau să joace rapidiştii pentru prima oară la lumina reflectoarelor pe propriul stadion ! Atunci a fost adusă o instalaţie mobilă, transferată imediat după acel meci la Bistriţa, pentru jocul Gloriei cu Fiorentina. În vara lui 2000, cu ocazia prezentării lotului antrenat de Anghel Iordănescu, a fost inaugurată şi instalaţia de nocturnă actuală.

A doua peluză, în anii ’80, nocturna, în 2000

«Potcoava» a devenit amintire pe la jumătatea anilor ’80, când a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu şi a primit porecla de «Peluza Văcăroiu», după numele primului ministru din acea perioadă, Nicolae Văcăroiu. Mare simpatizant al Rapidului, demnitarul a susţinut consistent eforturile de mărire a capacităţii stadionului, cifrată, înainte de apariţia celei de a doua peluze, la 12.160 de locuri.
Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei arene. Echipa s-a mutat pe „Naţional”, lăsând cale liberă pentru lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecinţă, pe 14 noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România, putând fi folosit pe orice vreme, cât de vitregă pentru fotbal. Aici a fost zdrobită, 5-1, puternica echipă a Germaniei, bătută de „tricolori” într-un joc amical disputat pe 28 aprilie 2004.
Stadionul a intrat, de asemenea, în 2006, într-un proces de refacere. S-au început mărirea şi modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecţie, cu un material plastic transparent (şi rezistent), care asigură şi o vizibilitate superioară, dar şi o protecţie pe măsură.
În prezent aflată în proprietatea CS Rapid, arena ar putea primi, în mod normal, aproximativ 19.000 de spectatori, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic. Din vara lui 2007 însă, din rațiuni de securitate (vechimea stadionului, amânarea lucrărilor de consolidare etc), capacitatea a fost redusă, ajungând azi la doar 11.404 locuri, cu vechea peluză, dinspre Teatrul Giulești, închisă publicului.

stadion fc rapid numar locuri

Abonamente si bilete:

cumpara bilete rapid

cumpara abonamente rapid

Precizari privind accesul spectatorilor pe Stadion

In acord cu directivele UEFA si FRF privind criteriile de acordare a licentei cluburilor începând cu anul 2004/2005, conducerea SC FC Rapid Bucureşti SA si-a propus sa ofere susţinătorilor fideli spectacole sportive de calitate, ca si cele mai bune condiţii, civilizate, de vizionare a partidelor disputate pe stadionul “Giulesti”.

Masurile preconizate de UEFA sunt in acord cu politica conducerii clubului nostru privind atragerea unui număr sporit de abonaţi la meciuri, practicând preturi apropiate de posibilităţile suporterilor, imbunatatind permanent condiţiile de vizionare din stadion, modernizând utilităţile existente si construind altele (peluza II-a, acoperirea tribunei oficiale si a presei montarea scaunelor in întregul stadion, consolidarea tribunelor oficială şi I, acces cu sistem ticketing, supraveghere video a spectatorilor), incheind cu îndemnul la modul civilizat de comportare a suporterilor rapidisti indiferent de desfasurarea propriu-zisa a meciurilor. A striga doar sloganuri mobilizatoare pentru propria. echipa, a nu jigni adversarii, a nu răspunde provocărilor galeriilor rivale nu este o dovada de slăbiciune, ci de inteligenta, civilizaţie si superioritate morala.

Prezentam succint principalele informaţii menite sa asigure indeplinirea cerinţelor privind comportarea spectatorilor pe stadion si sa duca la evitarea oricăror evenimente nedorite ce tind sa abată spectacolul sportiv de la menirea lui.

Accesul pe stadion

Se face pe baza documentelor de acces (abonamente, bilete, invitaţii, acreditări emise de SC FC Rapid SA la fiecare inceput de tur si retur de campionat), precum si a unor categorii aprobate de conducerea clubului in funcţie de reglementari generale si interne ale activităţii fotbalistice.

Fiecare abonat sau posesor de bilet va prezenta cartea de identitate pentru înscrierea pe abonament şi pe bilet a numelui şi a codului numeric personal şi a unui cod de bare, valabil pentru un singur meci sau la toate meciurile din tur şi retur. Aceste formalităţi se efectuează la casele de bilete ale stadionului Giuleşti. Accesul se va realiza prin porţi mobile, cu prezentarea biletelor sau a abonamentelor, a invitaţiilor pe care sunt înscrise codurile de bare valabile la fiecare meci.

Având în vedere condiţiile speciale din prezent (lucrări de consolidare a unor zone din stadion), accesul este interzis la tribuna I (până la 22.09.2007) şi la peluza I.

Cu plata:
– abonamente la tribunele VIP, 0, I (din 22.09.2007) şi a II-a si la peluza a II-a
– bilete de intrare la tribunele O, I (din 22.09.2007) si a II-a

Gratuit:
– acreditări presa la tribuna presei si fotoreporteri
– pentru veterani de razboi, revolutionari, handicapati si case de copii. Totalitatea spectatorilor care pot asista la un meci nu trebuie sa depăşească 90% din capacitatea stadionului Giuleşti, adică 11.704 persoane din 22.09.2007

Precizări

Accesul pe stadion este securizat, toate documentele conţinând suficiente elemente care sa impiedice falsificarea acestora: cod de bare şi calitatea hârtiei

Brigada de Jandarmi si Societatea de Securitate si Paza asigura pe baza unor protocoale încheiate, in funcţie de gradul de risc al meciului, un număr corespunzător de agenţi si jandarmi care îndeplinesc toate atribuţiile privind: ordinea in stadion, controlul biletelor si abonamentelor la intrări, paza brigăzii de arbitri, fluenta circulatiei in zona.

Exista un plan general al stadionului afişat intre tribuna l si peluza I, tăbliţe indicatoatc cu sectoarele acestuia, pe baza cărora spectatorii vor ocupa locul in sectorul indicat pe bilet.

Suporterii echipelor oaspete – maximum 450 persoane şi 585 (din 22.09.2007), adică 5 % din capacitatea stadionului – isi ocupa locurile la tribuna I – sector separat prin garduri protectoare de ceilalţi spectatori sub supravegherea jandarmeriei, urmând un traseu care evita contactul cu suporterii rapidisti.

Membrii Ligii Suporterilor Rapidisti au locuri rezervate la peluza a II-a.

Programarea meciurilor

Prin comunicate apărute la timp, in presa scrisa si la televiziune, clubul va anunţa data si ora desfăşurării meciurilor, preturile biletelor si abonamentelor, ora începerii accesului pe stadion, precum si precizări privind accesul altor categorii de spectatori: copii, femei etc.

Recomandări

Pe fiecare bilet si abonament emis sunt tipărite principalele interdicţii de acces pe stadion al spectatorilor cu: băuturi alcoolice, substante explozive, obiecte contondente etc.

la intrările principale sunt afişate, pe panouri mari, lizibil, principalele “Reguli de comportare a spectatorilor” pe stadionul Giuleşti si obligativitatea respectării lor sub sancţionare cu răspundere civila, materiala, contravenţionala si penala:

accesul pe stadion se face numai pe baza documentelor de intrare (abonamente, bilete, invitaţii) cu ocuparea sectorului si locului indicate pe documente de acces

au acces pe stadion si alte categorii stabilite de organizator (handicapaţi, veterani de război, revoluţionari etc)

Interdicţii

– este interzisa introducerea pe stadion a băuturilor alcoolice, armelor, materialelor explozive si incendiare, substanţelor toxice, obiectele contondente

– se interzice pătrunderea spectatorilor sau aruncarea oricăror obiecte in incinta terenului de joc

– se interzic scandările triviale, jignitoare, comportamentul rasist

– este interzisa distrugerea scaunelor, gardurilor, panourilor despartitoare si a celor de publicitate etc.

– încălcarea acestor regului se sancţionează cu raspunderea civila, materiala, contravenţionala sau penala.

Suporterii FC Rapid sunt rugati sa manifeste înţelegere si respect fata de toate aceste reguli de comportare, sa privească. cu responsabilitate fiecare precizare, sa contribuie la crearea unei atmosfere civilizate, inainte, in timpul si după desfăşurarea meciurilor si sa se bucure alături de echipa si conducerea clubului la obţinerea rezultatelor mult aşteptate, evitându-se oricăror situaţii care pot duce la sancţiuni disciplinare în privinţa locului de desfăşurare a jocurilor.

Acces - Mijloace de transport:

Autobuze: 178
Tramvaie: 11, 41, 44
Metrou: Crangasi